vineri, august 6

Drum sub clar de lună

Mă rog de acela care va găsi aceste pagini să aibă puțină bunăvoință. Aceasta nu este povestea vieții mele. Știința de a scrie mi-a fost refuzată. Aici am înregistrat doar cioburile unor amintiri, aparent fără legătură. Unele arată la fel de strălucitoare și distincte ca niște mărgele înșirate pe ață. Altele, îndepărtate și stranii, par niște crâmpeie de vis, cu spații goale și negre - focuri fermecate, cu străluciri tăcute, rubinii, într-o nemărginită singurătate.

PS: ce face puțin alcool din om...

2 Păreri:

Diavolul spunea...

Nu-ti fa griji, daca e sa judece prea rapid, atunci nu merita sa citeasca in continuare nu?

Manon spunea...

NU trebuie sa te justifici in fata nimanui...aici nimeni nu iti poate refuza nimic...keep walking...;)

Trimiteți un comentariu