Nu știu unde ești tu. Nu mai știu nimic de tine. Dar eu sunt aici. Eu am rămas aici în sală, aici unde m-ai găsit. Mă plimb în continuare iar oglinzile astea par a fi de la circ. Sau așa sper. Realitatea actuală nu mai seamănă cu ce știam eu. Totul este deformat. Mă văd diformă. Diferită.
Tu, ei, voi, mereu vă plimbați pe aici. Și vă văd în oglindă, abia vă recunosc. Sala este acum formată din oglinzi care schimbă totul, un labirint.
Și sper că nu a fost așa mereu. Sper să pot rămâne aici și totul să revină la normal. La normalul cu care eram eu obișnuită.
duminică, mai 13
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 Păreri:
Trimiteți un comentariu