Palme, partea 17

doar pentru că unii s-au schimbat, nu înseamnă că și eu ar trebui să o fac.

eu o să fiu în continuare fata cu vise prea colorate, cu speranțe prea mari, cu planuri prea minuțios realizate.

eu o să fiu cea care o să reușească de una singură, pentru că cei din jur doar te trag la fund și te mai ridică, de păr, să iei o gură de aer proaspăt și să te mai roage ceva.

eu o să fiu cea care chiar se bucură de primăvară, care chiar știe să aprecieze ce are, care știe să-și ceară scuze, indiferent de cât de târziu aș face-o. eu sunt cea care poate să accepte că ceilalți nu sunt perfecți.

 tu ești acel personaj care nu înțelege că o relație, de orice fel, trebuie hrănită din ambele părți, tu nu poți trece peste mărunțișuri for the greater good.

eu sunt, poate, în ochii tăi, o țestoasă - mă mișc lent, dar voi trece înaintea ta linia de sosire. Iar eu, măcar, când am o problemă nu mă ascund cu capul în nisip și sper ca, până o să ridic privirea, furtuna să fi trecut.