luni, iunie 20

Diverse

Am vrut să scriu pe blog despre faptul că s-a terminat facultatea și că habar nu am ce urmează să fac cu viața mea. Că mi-aș dori să am o meserie la care să excelez și o carieră din care să mă retrag peste zeci de ani.
Am vrut să scriu și despre faptul că a fost ziua mea și, în prag de licență, am făcut cel mai nesăbuit lucru - am plecat la mare (ale nabii ultraviolete, acum trebuia să am o piele „sărutată de soare” nu arsă).
Mă gândeam că aș putea scrie despre faptul că unii pur și simplu nu merită atenție.
M-am mai gândit și la faptul că am încercat să-i găsesc scuze că nu m-a contactat de ziua mea - am renunțat la numărul de vodafone pe care îl aveam din clasa a 9-a și am rămas doar cu cosmote-ul pe care îl am dintr-a 11-a, dar pe care el nu l-a știut niciodată. Dar de ce să-și mai amintească de mine? Când are pe altcineva...
Vroiam să menționez cât de dor îmi este să am un animal de companie și de cât ajutor mi-a fost Luna în liceu. Pentru că animalele de companie sunt cei mai buni prieteni, nu spun secretele tale altora. Și eu am multe, multe secrete.
Am visat că un alt el mi-a citit, după multă multă vreme blogul și a văzut că încă îmi mai pasă. Și a făcut o criză. așa cum făcea și pe atunci. Nu-i convenea nimic din ce scriam și eu cu atât mai mult vroiam să scriu despre el.
Am visat multe în ultima vreme, dar nu am umplut blogul cu ele. N-am umplut nici cu ceea ce chiar se întâmplă. Și am sperat că, dacă-i șterg adresa din favorite, poate uită că-l am. Dar n-a uitat. Cum ar putea să uite? Nici eu nu uit de niciuna pe care a sărutat-o și ori de câte ori văd pe cineva pe stradă care i-ar semăna, mă gândesc cum aș reacționa dacă într-adevăr am face cunoștință. Dar nici despre asta nu am vrut să scriu. M-ar face să par ... nesigură și poate disperată.
Și cel mai mult m-a amuzat când am primit un comentariu acum ceva vreme în care cineva îmi spunea că-mi apreciază blogul. Eu nu mi-l apreciez. Și partea amuzantă a venit în momentul în care mi-am dat seama cine era persoana și... Sper că nu știe că-i blogul meu.
S-au petrecut multe, și de cele mai multe nu vreau să scriu. Aș putea să vorbesc ore în șir, dar nu mai vreau să scriu. Nu după ce mi-am tocit degetele pentru licență...

6 Păreri:

Bi spunea...

Nu stiu daca e vorba despre mine, dar eu TE-am recunoscut:).Si da, chiar iti apreciez blogul, cu toate ca tu nu o faci. Oricum, nu am spus nimanui ca e blogul tau:))...pentru ca nimeni nu stie cine e Ilana.

Virtualkid spunea...

Poate pornesti catre Vama Veche... si poate ca acolo ai sa reusesti sa gasesti un raspuns la intrebarea incotro sa te indrepti.

ILANA spunea...

@ Bi
nu zic nici ca ai fost tu, nici altcineva :)

ILANA spunea...

@ virtualkid
nu, fara Vama Veche. Mie imi trebuie un loc unde sa ma relaxez, nu unde sa o iau mai tare razna, din varii motive.

Suflet de curva spunea...

ai term facultatea? Bravo. Foarte bine/

chgabriela spunea...

Capul sus, privirea inainte:)

Trimiteți un comentariu