Hoțul

Acum multă vreme alergam după bărbatul perfect. Chiar era perfect, din aproape toate punctele de vedere.
Până ai apărut tu, și m-ai furat de lângă el, cu singura menționare că acel  „lângă el” era mai mult în mintea mea.
Cum m-ai furat? Simplu - prin faptul că nu vroiai să mă furi, să fii fericit cu mine, ci să fiu fericită cu oricine m-ar putea face să fiu.
Ești un hoț și eu o proastă - umblam după „bărbatul perfect”. Dar abia acum mi-am dat seama - chiar de n-oi fi tu perfect, ești perfect pentru mine.