miercuri, iunie 3

Oglindă, oglinjoară

A început ca un răspuns, o reacție vis-à-vis de un blog pe care îl urmăream de ceva luni.
A început mai demult, prin dorința de a ajuta pe cei din jur să mă înțeleagă mai bine. N-a mers, din varii motive – mulți nici nu știu că am blog, alții, când au auzit că am blog mi-au zis că sunt superficială, altora n-am vrut să le dau adresa blogului etc.
Nu m-au înțeles, m-au numit criptică. Mi-au zis că mai mult complic realitatea(mai ales în acele postări în care realitatea nu era deloc prezentă ci doar ficțiunea).
Era un alt blog pe care îl urmăream. Credeam că înțeleg. Nu înțelegeam nimic, nu cunoșteam nimic, citeam o poveste pe care mi-aș fi dorit-o, speram să ajung în acea lume care avea ușile închise, obloanele trase și pe deasupra un șanț cu apă plină de pirahna de jur-împrejur. E deja destul timp de când n-am mai intrat pe acel blog, pentru că acum e soare, ninsoarea s-a topit, am renunțat la visele diurne, acum mă mulțumesc cu realitatea. Iar lumile acelea două , a mea și cea mai sus menționată sunt diametral opuse.
A început ca un sfârșit. Un sfârșit a ceva ce nici măcar nu a existat vreodată.

Ilana : Oglindă, oglinjoară, cine va fi lângă mine diseară?
Oglinda : (liniște)
Ilana : NU TU, domnule Butterfly! Asta e clar!

29 Păreri:

Inger Cazut spunea...

Dacă ar fi să faci o analiză la ceea ce scriu eu, ai vedea că fantezia este la ea acasă-realitatea mi se pare prea dură şi am vorbit despre asta. Dar, dacă ai blog nu eşti superficial. Nu cred asta. Mi se pare o altă metodă de a comunica. În afară de mess şi replicile scurte ca "bună. Cf? -bn.u? -bn sh eu", blogul mi se pare o nuvelă, sau un roman. Ce cuprinde trăirile pur vii ale acelei persoane. Cine nu vrea să înţeleagă asta e problema lui. Mira-m-aş dacă ar înţelege "cel mai iubit dintre pământeni".
Şi asta ne e viaţa. Avem perioade negre, pline de gheţari şi perioade carabiene.

Uite sincer, eu nu citesc blogurile pline de soare. Poate că nu este tocmai corect, dar nu-mi place să văd că alţii sunt fericiţi şi eu nu. De ce eu nu pot fi ca ei? [iar răspunsul îmi vine ca un ecou "de frâieră, de laşă, de fricaosă"]
>:D<

ILANA spunea...

uite asa, Luciana e scris iar un roman la mine pe blog :P
Multe inainte :D

Diavolul spunea...

Let them all in silence and mystery...vezi si tu ca atunci cand scrii diferit si lumea incearca sa inteleaga,afli unele detalii legate de gandirea lor:D

ILANA spunea...

muahaha! Pai sa stii, chiar asta fac.Mi-au zis mai multi ca pe blogul meu mai mult zic altii decat o fac eu.

Inger Cazut spunea...

Am un obicei prost. Scuze. Puteai să nu admiţi com-ul. Nu era cu supărare. Ok. Sper să fi bine. ;)

Inger Cazut spunea...

Şi apropo de romane. Din "romanul vieţii mele" lipsesc nişte pagini -> adică, comentariile ce le mai las pe ici pe colo. :)) am să mi le "adun"

Cristian Lisandru spunea...

Trebuie să citeşti numai ce îţi place. Asta este...

ILANA spunea...

@ Cristian Lisandru - inca-mi place, doar ca nu mai citesc.

@ Luciana - hei, nu am reprosat. Mie imi place!

Inger Cazut spunea...

Stai liniştită :)) ştiu că nu mi-ai reproşat nimic :)) văd şi eu că exagerez uneori [m-am apucat să scriu o carte :D mintea mea s-a oprit la găsirea unui nume sau al numelor personajelor. cred că renunţ la idee pt mai târziu, am de cules nişte informaţii cu privire la nişte locuri.. ]

Paul Gabor spunea...

Sageti intre femei? Sau inca un barbat care nu a inteles nimic?

ILANA spunea...

@ Paul Gabor : entre nous soit dit - ce bărbat înțelege, în genere? Eu cu dom'șoara Luciana ne cunoaștem și ne înțelegem bine!

defbest spunea...

de ce a aparut in aceeasi zi la tine un post similar cu cel de la mine?

ILANA spunea...

@ defbest - așa e,m-ai prins, n-aveam altceva de făcut decât să te copiez pe tine 8-}
Așa, dă-i apă la moară lui Paul!

defbest spunea...

nu dau apa la moara nimanui..nici nu am zis nimic de copiat.doar ca e o coincidenta ciudata.. si n-am zis ca e acelasi lucru..am zis :similar". cat despre inteles..tu nu vorbesti..deci nu prea e mare lucru de inteles..

ILANA spunea...

@ defbest - exprima-te, mai draga, in asa fel incat sa nu lasi loc de interpretare...

Paul spunea...

Mda, exact de ce ma temeam cel mai tare... Am testul tare... Ofofofof....

ILANA spunea...

@ Paul - de asta sunt facute testele, sa vezi cine trece, cine pica! Si de multe ori mi-as fi dorit sa pic modulul pedagogic, sa nu ma simt datoare moral fata de cei care-l pica, sa-i las picati, sa nu-i trec niciodata!

ILANA spunea...

@ defbest (cam tarziu, cei drept) - coincidenta aia ciudata are si ea un nume. Sau ar fi putut avea.

nol spunea...

oglinzi paralele,poate şi tu eşti o oglindă,blogul "sunt" două oglinzi:viaţa ta şi viaţa ta aici.Oglinzi paralele.

Lilu spunea...

pana la urma scrii pentru tine..oarecum si pentru multi...dar sa nu uiti ca tu esti aia care tastezi(scrii)...si pana la urma conteaza sa-ti placa tie..parerea celorlalti conteaza mai mult sau mai putin...cateodata sunt doar bobarnace..dar cuvintele raman cele mai tari dintre "bobarnace" :d

Tod' spunea...

Pot sa intervin si eu aici cu teoria mea referitoare la Mos Craciun? ...Vezi tu Mos Craciun asta, in prima faza esti convinsa ca exista, dupa care realizezi ca de fapt ai fost mintita si "nenea" ala care venea deghizat in fiecare sera de 24 decembrie, nu era respectivul care citea scrisorile tale asezate in geam si care se straduia pe cat posibil sa indeplineasca cerintele, stipulate cu mult interes, din ele. Ajungi la concluzia ca gata! Nu exista Mos Craciun! dar vezi tu...Mos Craciun totusi exista, el exista in toate persoanele care se straduiesc sa-ti aduca un zambet pe fata, el exista in ochii celor pe care la randul tau incerci sa-i faci fericiti, exista in spiritul sarbatorilor si in multe, multe altele (etc. etc.) Unde vroiam sa ajung, la faptul ca Mos Craciun asta stimuleaza copilul din noi, pe care deseori il dam disparut si uitam de el, uitam ca la randul nostru am crezut in Mos Craciun si incercam sa ne ascundem dupa deget, sa parem niste persoane reci, mature, serioase, fara sentimente vizibile, ce devin tot mai inchise si sufocate de singuratatea care ne macina, in fiecare zi mai cade un fir de par...alb, ne trezim la 30 de ani mai batrani decat bunicu'...saracu', el n-are nici o vina ca a dat in mintea copiilor, dar el stie ceva ce noi am uitat...tii minte ce usor zambeai atunci cand erai mica? acum de ce zambesti asa de greu? ti-e frica? Eu zic sa te uiti mai bine in oglinda aia si sa nu-ti mai fie frica, de viata ta, de visele tale, de tot ce-ai vrea sa faci si crezi ca nu-ti permiti! Si stii de ce? Nu e nebun cel care rade atunci cand cineva ridica un deget, e nebun cel care nu poate gasi un singur motiv pentru care sa rada in momentul acela :) Razi si figura din oglinda o sa rada cu tine, o sa rada de tine si poate copilul caruia i-ai pus "ON HOLD" atatea vise si sperante o sa rada si el cu tine :) si o sa creada si el in Mos Craciun!
Apropo de realitate, ca tot te multumesti cu ea...crezi ca sti ce e bine si ce nu? ce e real si ce nu tine de realitate? cu ce te multumesti? Nu cred ca stii nimic, nici eu nu stiu...dar cred in Mos Craciun :))

ILANA spunea...

@ nol - una se oglindeste la nesfarsit in cealalta!

@ Lilu - bobarnacele dor :)

@ Tod' - Mos Craciun e rentabil. Mult mai rentabil. Macar de la 'el' primeam ceva cand eram mica...

Omul din metrou spunea...

acel domn Butterfly?

ILANA spunea...

@ Omul din metrou - ihi, ze mister butterfly!

Tod' spunea...

Zum zum, acum nu mai primesti? sau nu esti destul de mica?

ILANA spunea...

acum pana ca nici mosului nu-i mai arde de dat cadouri!

Tod' spunea...

Poate pentru ca n-a primit nici unul...

Vania spunea...

Textul îmi pare criptic! Sau, poate, nu l-am înţeles...

ILANA spunea...

@ Vania - este criptic, ar trebui sa cunosti anumite detalii. Sunt si ele date, ratacite printre randurile de pe aici, dar la fel de criptice :)

Trimiteți un comentariu