Ce se vede în oglindă

De AICI.


Principala trăsătură a caracterului meu: fac comedie dintr-o dramă și dramă dintr-o comedie competitivitatea


Calitatea pe care o prefer la un bărbat: curajul de a-mi zice să tac.

Calitatea pe care o prefer la o femeie: capacitatea de disimulare

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: că nu sunt mulți (a se citi că e doar una și e „pe bune”, pentru totdeauna)

Principalul meu defect: că nu recunosc a avea vreunul

Ocupaţia mea preferată: cititul

Visul meu de fericire : nu cred în fericire, ci în bucurii mărunte.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: nu cred în nefericire, ci în depresie profundă din cauza unei chestii.

Ce-aș vrea să fiu? răspunsul de la întrebarea nr 4

Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Franța

Culoarea preferată: vișiniu (și maro)

Floarea preferată: cactus

Pasărea preferată: bufnița (mai arată-mi tu pe cineva care poate să se descurce perfect noaptea și să rotească capul la 360 grade!)

Prozatorii mei preferaţi: Fiodor Dostoievski, E.E.Schimtt, Yves Navarre

Poeţii mei preferaţi: Al. Macedonski, Ion Minulescu

Eroul meu preferat: Superman

Eroina mea preferată: Schtrouphette

Compozitorii preferaţi: sigur nu Moga! Nu sunt cine știe ce cultă, nu pot să mă pronunț.

Pictorii preferaţi: Diego Rivera

Eroii din viaţa reală: mai există așa ceva?

Eroinele din istorie: Mata Hari

Băutura şi mâncarea preferate: rom. Rom și rom (roșu)

Numele preferat: Alexandra, normal.

Ce detest cel mai mult: când alții mint mai mult ca mine.

Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Cezar, pentru că am avut mult de învătaț, atât la istorie cât și la limba latină.

Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: World Trade Center. Și pentagonul. Au avut tupeu!

Darul natural pe care-aş vrea să-l am: uitarea

Cum aş vrea să mor: în timp ce trăiesc.

Starea de spirit actuală: mi-e somn . Și cu toate astea sunt destul de energică.

Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: indulgenta nu cred că a fost în pachetul de super-oferte pe care l-am primit.

Deviza mea: Fuck beauty! Get smart!

Întrebarea săptămânii

De ce devine compromițătoare arta compromisului într-o relație?

Glonte sub chip de argument

Ești doar o țigară dintr-un pachet. Mai sunt 19 ca tine aici, milioane în alte locuri. Dar am ales să te fumez pe tine. Erai mai la îndemână.

Te-am luat în mână și te-am lovit ușor de masă, m-am uitat la tine și apoi te-am aprins. Fumegai ușor și abia așteptam să te simt pe și între buze. Am tras un fum și l-am savurat. Apoi te-am lăsat să fumegi, uitându-mă cum te pierzi, lăsând în urmă un miros și un gust. 
Am tras din nou, iar și iar. De fiecare dată micuța flacără se aprindea, din ce în ce mai roșie. Te-a mistuit complet. Te-am terminat și, satisfăcută, te-am stins călcându-te-n picioare.
Ce-a rămas din tine? Un simplu muc, stins, trântit la pământ, între alte mucuri... zeci de alte mucuri.

În mintea mea fumez în fiecare seară, mă folosesc de un chibrit pentru a aprinde o țigară. Aleg un singur băț, dintr-o cutie în care sunt cel putin 20 de bețe asemănătoare...

Before sunset

Julie Delpy - A Waltz for a Night

(versuri din filmul Before sunset, 2004)

Minunatul C4

De fapt, mai minunate sunt specimenele ce-l populează de parcă ar fi grădină zoo, nu cămin.

În condițiile în care Căminul nr 4 TEi are bucătărie cu aragaz și tot ce-ți trebuie (mai puțin curățenie ...) niște dom'șoare făceau, azi-noapte la ora 1 am, MICI. PE HOL! Imaginează-ți mirosuri!

Ultimul sărut (sau Palme, partea 10)

În general (sau cel puțin așa a fost la mine) ultimul sărut e cel mai reușit. Și e simplu să-ți dai seama de ce.

În primul rând, pentru că după ce ai exersat chestia asta cu cineva, te obișnuiești cu stilul său, te pliezi pe el. Și când vine vorba de ultimul, știi exact ce și cum să faci.

în al doilea rând, pentru că știi că-i ultimul și vrei ca celălalt să-și amintească (eventual) de el. Și nu vrei să-și amintească ceva aiurea. Ci cât de plăcut a fost, cât de mult ar fi vrut să nu te oprești, să nu-ți dezlipești buzele de ale sale și să pleci.

În al treilea rând, pentru că, din moment ce există un sărut de despărțire, nu e totul încheiat, încă mai există un pic de jar acolo. Și speri că astfel să-l stingi. Aș, pe naiba, că asta nu se întâmplă. Pur și simplu te trezești că sărutul a fost delicios, că trebuie să pleci și nu mai vrei s-o faci.

Bulevarde

E 20.00. Ne urcăm în primul taxi pe care-l vedem. Destinația - Aici, de unde ne-ai luat. Mergi pe unde vrei tu, bulevarde mari să fie. Luminate. Pline de oameni. Pui melodia asta și, când îți zicem noi, te poți îndrepta către locul ăsta.

TRAVKA - venus

Taxiul se pune în mișcare, pe blv Lacul Tei. Te uiți la mine și zâmbesc, mă săruți. Ieșim de pe lacul Tei și intrăm pe Doamna Ghica, Colentina, Mihai Bravu. Mă dezbraci exact când ieșim de pe Mihai Bravu și intrăm pe Basarabia. Șoferul și-a îndreptat oglinda către noi. Mie îmi place și zâmbesc. Apoi Chișinău, Iancului, Pache Protopopescu și zâmbesc când văd clădirea facultății de instalații. Carol I. Brătianu, Caranfil, Șerban Vodă, Viilor, Rahovei, Mihail Sebastian și aici mă uit pe geam. Zâmbesc la cei din mașina lângă care stăm la semafor. 13 septembrie. 

Închid ochii, însă percep luminile care se succed. Titulescu. Aviatorilor, uite și parcul Herăstrău. Barbu Văcărescu...și observ că s-a făcut dimineață...

Mulțumiri tatălui meu

Au fost odată un băiat și-o fată, fata plăcea băiatul, băiatul plăcea fata. Toate bune și frumoase până când tatăl, mai ^%$*& de fel, s-a opus. Cică el nu era de ea. Și ea, de frică, a încetat să-l mai vadă... doar noaptea... se mai întâlneau, vorbeau la telefon.

Doi ani jumătate mai târziu, ea aude iar de el, căci el vorbește cu o prietenă de-a ei și se ajunge să se vorbească despre ea. Ea se gândește dacă ar fi bine să îl sune sau să-i dea măcar un sms.

Mulțumiri tatălui meu pentru nimic!
Și scuze lui pentru că... nu s-a întâmplat nimic...

ps: e destul de tulburător să auzi de la alții că el consideră că ai fost singura cu care am avut într-adevăr o relație chiar dacă n-am putut să fim împreună. Că ești singura cu care am avut ce discuta, mereu, mereu despre altceva.

Une vie de chatte, II

Să fi fost o pisică, aș fi fost cu siguranță una vagaboandă.

Mică fiind, mi-ar fi greu să mă deplasez, aș fi caraghioasă când aș încerca să merg, cu labuțele instabile și codița mereu ridicată. Stăpânii mei (cu siguranță cineva mă va adopta) s-ar amuza pe seama mea. Apoi aș crește, aș încerca mereu să sar pe mobilă, aș sta ascunsă după perdea și aș sări pe picioarele lor. M-ar lua în brațe și m-ar mângâia între urechiușe.

În momentul în care voi fi suficient de mare, voi fi în stare să sar peste tot, să urc pe șifonier și să dorm acolo. Aș face multe trăznăi, pentru că aș putea să le fac, pentru că, încă de pe vreme în care eram o mâță, mi-aș fi dorit să le fac, doar că nu puteam.Stăpânii mei s-ar supăra rău pe mine, și și-ar aduce aminte cu tristețe de zilele în care eram drăgălașă, inofensivă pentru plantele și mobila lor. Aș îmbătrâni fără să-mi mai fie acordată atâta atenție. Probabil mi-ar păstra unul dintre copii, ca să abia o nouă sursă de amuzament. posibil chiar unul ce-mi seamănă, ca să le amintească mereu de mine, când eram în floarea vârstei. M-aș supăra, aș ajunge să-mi urăsc propriul copil, oricum am menționat că n-aș fi o mamă prea bună. Dar viața trebuie să-și urmeze cursul...

Dă-mi mâna!

Îmi plac băieții (oare mai e cazul să le spun băieți? Câți dintre ei mai sunt? Câți dintre cei care mă atrag nu sunt bărbați?... sau pe aproape, în orice caz) cu palmele mari, cu degetele lungi, drepte.

 Pentru că mâinile voastre, domnii mei, au fost făcute pentru cu totul altcineva - pentru noi, reprezentantele sexului slab. Avem nevoie de mâinile voastre ca să deschidem un borcan sigilat, avem nevoie de mâinile voastre ca să coborâm niște scări abrupte, ca să bem când suntem foarte insetate, ca să ne fie dat părul după urechi, ca să scăpăm de haine, ca să ne ridicăm din pat, ca să ne ținem echilibrul când suntem trezite din somn. Avem nevoie de mâinile voastre pentru visele plăcute din fiecare noapte. Avem nevoie de mâinile voastre ca visele alea să devină realitate.