Ce-i mult strică, dar ce-i puțin nu se ajunge
Aparent, un lucru bun nu durează mai mult de 3 zile. Iar optimismul, în cazul meu, nu durează mai mult de una (una bucată oră, adică). Atâta timp cât știu că există, că cineva are ce vreau eu, nu o să pot fi împăcată cu cine sunt și ce am. Nu pot.
Și până la urmă, e chiar așa rău să ai așteptări? Să știi ce vrei de la tine/ceilalți/viață?
2 Păreri:
Cata vreme esti impacata cu ceea ce simti ca esti, ca devii, viata o sa te rasplateasca. Chiar daca uneori o face sub asteptarile tale, totusi, tineretea te lasa sa speri.
e rău când așteptările sunt prea mari.
Și când ceri prea multe de la ceilalți.
Trimiteți un comentariu