duminică, august 23

Asortat

Am asortat câteodată cerceii cu lănțișorul și/sau brățara. Rar bluza cu pantalonii. Niciodată culoarea rujului cu oja. Uneori geanta cu încălțămintea și cureaua. Dar întotdeauna medalionul cu relația în care eram.

Un yin-yang din ceramică, medalion care s-a deretiorat din cauza apei. S-a erodat...


Un pătrat din lemn, bleu, cu o floarea-soarelui desenată manual atârnat de un șnur de piele întoarsă pe care l-am pierdut. Înlocuit fiind cu un lacăt în miniatură care închidea un lanț metalic cu zale medii. M-am dezlănțuit, în cele din urmă.


Am avut o frunză hologramică (există cuvântul ăsta oare?) pe un șnur negru foarte lung. Atât de lung încât trebuia să-l dau de două ori în jurul gâtului. Sufocant. Uneori era verde, alteori maro, în funcție de lumina în care o puneam. Alternam frunza cu un medalion din argint rotund, cu detaliu in relief, cinci frunze de viță de vie. Medalionul se deschidea și păstra o poză în interior, iar sub ea un inel din ață albă - atât de fragil și pueril. Până la urmă a venit toamna și frunza a căzut. Iar medalioanele cu poză s-au demodat. Le stă mai bine într-o cutie de sticlă, undeva pe un raft. 


O curea de piele neagră cu ținte argintii care mi-a provocat urticarie. Încă am urme...


O cheie din inox, de la un lacăt, pusă pe un șnur textil negru. Șnurul s-a subțiat, inoxul nu era inoxidabil, iar cheia nu a deschis nicio ușă.


Un medalion de argint cu o piatră mov în mijloc, detalii foarte fine, un model complicat. Un rotund perfect, o ciclicitate dureroasă. Un colier de piele neagră împletită. Nimic nu s-a împletit până la capăt.


Acum am o pisică din argint, cu ochii mari și un zâmbet pe față. Pisicile zâmbesc?

14 Păreri:

Oana T spunea...

Şi eu am damblaua asta cu medalioane, dar le asortez după anotimp, nu după relaţie. Dacă ar fi după relaţie...le-aş pierde cam des.

gaborpaul spunea...

Pisicile stiu sa zambeasca intr-un fel anume. Si nu provoaca urticarie. Cel putin cele pe care le cunosc eu. Vorbesc in cunostinta de cauza. O duminica placuta...

Tod' spunea...

"medalion care s-a deretiorat din cauza apei" - vezi ce face dragostea sub cascada? :)) of of, mai mai!! cat se poate lauda mitica asta :)) eu n-am cu ce sa ma laud...n-am nimic sa atarne pe mine...nici chiar "lanterna" la mine sta sus (nu ma laud, nu ma laud!) Cat despre chisici DA!! Zambesc! Am eu una la Pitesti care rade tot timpul :D

Diavolul spunea...

Hmm...cati fac legatura?

ILANA spunea...

Oana T

Fiind de sex feminin, am o căruța și jumătate de lănțișoare (și vreo 3 de cercei). Și nu știu cum, dar parcă uneori mă opream la unul singur. Doar unul am pierdut la propriu, pe restul le-am dat eu jos.

Paul
:) Mulțumesc la fel.

Tod
Se laudă pentru că poate :P

Diavolul
Hey, ne-am îmbătat, mai mult tu, eu telefonic,ne-am trezit din beție. Faci legătura? :P

Sonia spunea...

eu lam sutit din kenia :D...inele, chei, toate fac parte din damblaua noastra de a purta mereu aproape persoana la care tii...intr-un fel...parca e mai aproape de inima

ILANA spunea...

și-ți dau impresia că e mereu lângă tine, chiar dacă e la zeci/sute km distanță!

ivanuska spunea...

Pisicile, în general, nu prea zâmbesc. Mai mult în gând. Nataşa, de exemplu, face acum ture prin casă şi se amuză...

inelulluigyges spunea...

asortarile s-au produs doar in trecut?acum cum e?iar pisicile zambesc,dar nu suntem siguri ca noua,de-asta-mi plac asa mult...

ILANA spunea...

Ivanuska
dacă o fac în gând, atunci sunt mulțumită!

inelulluigyges
asta încercam să îmi dau seama, dacă doar în trecut s-au produs aceste asortări(care au fost întâmplătoare) sau încă se produc, prin intermediul pisicii zâmbitoare. Ea să zâmbească, nu contează cui, nu contează de ce. Dar să zâmbească pentru că așa simte, nu pentru că așa trebuie!

Sonia spunea...

insa eu, il simt din ce in ce mai departe....

Leo spunea...

Mmmm... Destule medalioane... Ai precizat sau nu care a fost medalionul care s-a asortat cel mai mult cu sufletul tau ?
Pisicile ranjesc, vezi "Alice in tara minunilor"... :D

ILANA spunea...

fiecare a fost deosebit. Nu pot compara și nici nu pot să dau un „verdict” obiectiv.
Mulțumesc pentru speranța că pisicile zâmbesc :)

Oana T spunea...

Înţeleg perfect ce spui...din păcate

Trimiteți un comentariu