a doua oara ...

cine n-a zis macar o data in viata : "nu mai fac" ?
eu sigur am zis-o de multe ori, de prea multe ori m-am si contrazis in fapt, de accea nici nu ma mai cred :)
totusi, simt o placere bolnava sa o fac din nou... si din nou... iar ... si iar ... Nu ma pot abtine! Trebuie 's-o comit' , cu speranta ca facand-o din nou o sa imi aduc aminte de ce am zis ultima data ca nu mai fac asa ceva. Cred ca ma vindec, ca o sa invat din greseli. Ce proasta sunt(dar nu mai proasta ca majoritatea :D). Cum sa fii atat de masochist?
planuiesc indelung, imi aduc argumente si contraargumente, Ratiunea rade de mine, stand relaxata pe spate, in timp ce Instinctul domina debate-ul. Se agita, aduce argumente pertinente. Dar stai, ce zice Ratiunea ? Vai, are dreptate. Si cata dreptate
Insa placerea(sau durerea ce o urmeaza) e atat de atragatoare... sunt doar un fluture care vrea sa zboare cat mai sus, cat mai aproape de lumina! Instinctul... poate si genul masculin al substantivului ma tenteaza, cine stie... asa sunt cei de acest gen: inselatori! Si despre ei se poate vorbi doar in termeni de teologie negativa.
"Adio, dar raman cu tine! Adio, dar va mai exista si a doua oara!"
ma cert cu cate unii,pentru ca m-au mintit in anumite privinte. Ce ar trebui sa fac? Sa nu mai vorbesc in gand cu mine insami, niciodata? :)
Poate ar fi solutia pertinenta...
Desigur, nu o sa ma mai bag in seama. O sa ascult doar de Ratiune.
De maine :)