Cât alții în 7

M-am născut azi dimineață din nou. Mama nu a mai suferit ca data trecută, dar nici nu m-a putut lua în brațe să nu mă mai facă să plâng.
Am crescut și am mers la școală, am luat și o notă proastă, ok, recunosc, două. Nu îi voi spune mamei, ca să n-o supăr. Mi-am făcut prieteni în rândul colegilor, mi-au zis și răutăți, s-au legat de micul meu deficit... Și ca orice copil vroiam să plâng, dar nu am făcut-o; nu îmi permiteam luxul de a le arăta că m-au atins cele ce mi-au zis.
Am îmbătrânit, m-am maturizat, am înfruntat greutățile vieții. M-am îngrijit de ai mei, care de acum sunt prea în vârstă ca să aiba grijă de ei înșiși.
Planurile mele „din copilărie” au fost conturate (în gând), visele nu le-am realizat – am uitat să mă trezesc la timp.
Acum o să mă lungesc și o să mor. Dar până atunci am destul timp să rememorez, să cântăresc soarta asta, să văd dacă eu am greșit sau dacă tu ai greșit față de mine. 
Față de azi dimineață, când o să mor, o să fiu singură.

SF-uri d-ale mele

Îmi place ca atunci când ies din 'cabina de duș' a minunatei mele 'garsoniere', pe care o împart cu niște noi tovarăși, să umplu holul de aburi, oglinzile să fie mate, să pot șterge cu mâna și să las o dărâ transpirată în urmă.

Înfășurată în halatul verde pufos sau doar în prosopul mare roșu. Apoi să „mă iau” la cremuit (apa e prea dură, din păcate. Și chiar dacă n-ar fi...datul cu cremă e un obicei cel puțin sănătos).

Părul ud lasă picături în urmă, pe jos, marcându-mi drumul. Mi-ar fi plăcut să fie cineva care să mă înfășoare în halat/prosop și care să se joace cu părul meu...

Leapșa

Luată nu mai știu de unde, postată la cererea lui Cosmin. 

1.Ce-ți place să faci atât de mult,încât ai plăti pentru asta?

Chiar nu o să zic chestia de pe prima poziție în topul preferințelor mele :))
Poate aș plăti pe cineva să mă scoată la plimbare. 

2.Dacă ai afla astăzi că mai ai de trăit exact 5 ani,ce ai face începând de maine?

Mâine aș jeli toată ziua. Apoi nu cred că aș schimba cu nimic. Măcar știu că am 5 ani la dispoziție.

3.Dacă ai câștiga un milion de euro neimpozabili,ai continua să faci ce faci acum?

Să scriu pe blog? Bineînțeles. :P

4.Peste 15 ani, ce ai vrea să scrie pe prima pagina despre tine,în cel mai important ziar din țară?Care ar fi titlul articolului?

Top 100 femei de succes.
Soție, mamă și om de afaceri - Александра X reprezintă idealul tuturor femeilor din România
(am dreptul să visez, nu ? )

5.Ce vrei să spună prietenii tăi despre tine la ceremonia funerară?

„Nimeni n-a cunoscut-o vreodată cu adevărat, dar toți s-au bucurat că au întâlnit-o.”

6.Dar pe piatra ta funerară,ce vrei sa scrie despre tine?

Doar numele.

7.Când erai mică,ce le răspundeai celor mari la întrebarea:'Tu ce vrei să te faci când vei fi mare?'

Am trecut prin stadiile : Doctor, Polițistă, Comisar de gardă financiară, Jurnalistă, Fotograf profesionist, asistent universitar de filosofie, psiholog... și uite unde am ajuns...

8.Ce ai face dacă ai știi absolut sigur,dincolo de orice dubiu,că este imposibil să eșuezi?

îmi pare rău, nici  asta nu pot spune.

9.Ce ai vrea să le spună copiii tăi ,nepoților tăi despre tine?

„Mama mi-a dat cea mai frumoasă copilărie, ea și tata au fost mereu lângă mine, în orice privință.”
 
10.Dacă ai putea acum să te proiectezi în viitor,în ultima zi a vietii tale și să îți iei un interviu,care sunt cele trei întrebări pe care ți le-ai adresa?
 
Nu cred ca m-aș lua la întrebări, ci aș sta cu mine însămi la o cană de ceai și aș zâmbi complice. Probabil la un punct mi-ar părea rău că se termină..

Metamorfoze

Născocit de ILANA , joi, aprilie 02, 2009

Adolescenta târzie.

Copilul.

Tânăra plină de speranță.

Tânăra deziluzionată.
(ultimele două se succed periodic, ca un dans al rafalelor, Blending the pure with the whore)

Resemnata.

Punct.

(Oare cum o văd ceilalți, prin oglinzile paralele care o înconjoară?)

FOARTE LATER EDIT(Ilana într-o oglindă paralelă) :

anonim: ai fost in cismigiu in ultima vreme ?
ilana: nu
ilana: eu nu merg in cismigiu :d
anonim: ar trebui
anonim: au inflorit florile
anonim: este nemaipomenit
ilana: :x
ilana: posibil
ilana: doar ca n-am cu cine merge 
anonim: eeee
anonim: la cati "prieteni" ai :))
ilana: ai pus punctul pe i
ilana: nu vreau sa merg in locuri frumoase cu oameni cu care nu sunt pe unda
ilana: there's been many changes, you know ?
anonim: vad
ilana: :)
ilana: e relativ trist, daca stau sa ma gandesc
ilana: dar e in acelasi timp mai bine
anonim: dc e trist?
[...]
anonim: chiar te-ai schimbat :)))

Pisica

Am ajuns, mai din greșeală,mai intenționat pe blogul ăsta și mi-am adus aminte de o discuție avută nu foarte demult.

Ne plimbam prin mallul din Băneasa (da, ăla mare, chiar și eu mai dau pe acolo, mi-e rușine cu mine, știu că și vouă :D) și am ajuns lângă un pet shop. A fost cea mai tristă imagine pe care am putut eu s-o văd. Animalele alea erau ținute în țarcuri de maxim 1,5/1,5m. Mici, triste , obosite - exact cum nu stă bine unui animăluț, unui pui de câine sau pisică.

N-aș putea niciodată să cumpăr un animal de acolo. Pur și simplu n-aș putea. Chiar cred că animalul de companie seamănă stăpânului. Eu nu sunt așa, nu mi-ar plăcea să fiu așa - mică, tristă, obosită, cu ochii mari și rugători ori de câte ori cineva se oprește lângă mine.

Îmi plac pisicile. Blânde(care pot zgâria rău), prietenoase (cu cine vor ele), alintate, independente, libere să zburde, capabile să sară peste garduri, să cadă de la înălțimi foarte mari și să aterizeze mereu în picioare.
Se spune despre ele că ar fi parșive, rele, false.  Considerând ce am zis, eu aș fi parșivă, rea și falsă. Dar oare nu există nimeni care să iubească o parșivă, o rea și o prefăcută?

                    Ea e Luna, pisica mea!

P.S.: Net prost!

Ia mai toarnă un păhărel

Să bei vin când ești supărat, în speranța că te vei ameți, pe puțin, și că astfel vei uita de „supărări” e ... cea mai mare prostie. Vinul dezinhibă, e adevărat, dar dezinhibă și memoria. Cu cât bei mai mult, cu atât mai multe îți vei aduce aminte.

îmi place vinul roșu, dacă tot m-am apucat de vorbesc. Demisec. Fără cola, apă sau mai știu eu ce artificiu. În pahar cu picior, dacă e cu putință. Dacă nu, merge și o cană de ceai - studențește, ce să-i faci!
Și îmi place când mi se permite să îi simt cu toate simțurile, să îi simt aroma, să-l miros, să-l gust încet, cu buzele .

într-o cameră de cămin, lângă lac în parc sau pe modul, nu mai contează în ce îl torni (atâta timp cât nu bei din sticlă, evident) ci cu cine îl bei...

Hai noroc!

Free love

De ce trebuie să conteze cum te are trecut în telefon, în lista de mess sau ce ringtone are cand suni tu?
De ce trebuie să conteze că în ultimele zile nu ți-a dat un mesaj, nu te-a întrebat ce mai faci?
De ce trebuie să conteze că nu are cine te aștepta la gară a doua zi ?Sau mai rău, că ar putea fi cineva care să te aștepte, dar care să nu apară...

Cum e posibil ca cineva pe care nu cunoști să te rănească în asemenea mod încât să simți distruse părți din tine despre care nici măcar nu știai că există? 
Cu fiecare gest drăguț, cu fiecare semn că i-ar păsa, cu fiecare glumă sau compliment mascat îți zici că ai câștigat o luptă. Lupta o câștigi, de fapt, dar te pierzi pe tine. O luptă mică în stil mare...
Și te simți inferior, te simți mic, nesemnificativ. Iarăși căderea , iar golul canceros.

Vine o vreme când îți pui întrebări : unde ( dracu')  îi găsești pe toți? De ce nu aveți nicio poză împreună? De ce nu îți zice niciodată pe nume?

Free love versus love for free..

Depeche Mode-Free love
Asculta mai multe audio Muzica »

E frumos aici, la tine

Ridic ochii din carte și mă blochez. Scotocesc în traistă după telefon și o sun pe mama:

„Mama, cred ca am luat alt tren! Serios, nu recunosc drumul,ce naiba am făcut?! Știu că am trecut pe la Brazi, dar dacă s-a dus în altă direcție de la Ploiești? La ora asta trebuia să fiu pe la Breaza. Dar nu recunosc nimic!! Și, ce naiba, coclaurii ăia i-am bătut în liceu de mi-a venit rău...”
Domnul de lângă mine mă liniștește „Am trecut de Câmpina, urmează Breaza” și chicotește.
Mama : „Ar trebui să vii mai des acasă!”

Asta a fost ieri. 

Azi stau cu laptopul în brațe, am terminat cele trei cărți pe care mi le propusesem pentru săptămâna asta. Dar am uitat să le iau pe următoarele cu mine.

Plouă afară și îmi place verdele ierbii ude. O atmosferă ciudată și tensionată. Dar și senzație de confort și protecție. Mama, e frumos aici, la tine...

mitocani

O mulțime de pâs-ituri, de fluierături și de „mami, ce te-aș....” (scoate la o plimbare?! mă îndoiesc)

Chiar nu mai poate o fată ieși din casă în fustă sau pantaloni mulați fără să fie asaltată de „centauri” - care sunt, de fapt, doar niște boi!

Apoi, pentru că nu le răspunzi la „subtilități” te trezești și cu jigniri, apelative etc.

I am not just a pretty face!!

Lazy

daca m-ai vedea acum, te-ai ingrozi. Am slabit, parul mi-e lung, si mina mea e stinsa.

Poate pe de-o parte ai fi si mandru de mine. Ca am facut față singura, ca indiferent de conditii am tinut capul sus, ca nu m-am lasat calcata in picioare. Mi-am pastrat integritatea.

Dar eu nu ma pot bucura pentru mine, pentru ca de acum incepe greul, voi fi chiar mai departe... Chiar si fizic..

Love you too much to leave, don't like you enough to stay.

Si asta