un cuvânt de început? Eram fata care credea în zâmbete și cuvinte. Acum mimez zâmbete și mint prin cuvinte.
Credeam că, dacă un om este lângă mine, fizic sau nu chiar, are un motiv bine definit, nu doar singurătatea care îl împinge să mă folosească. Am învățat de la ei multe atunci, cum ar fi că dacă îmi trebuie ceva, trebuie să cer, nu să stau să aștept. Mi-am dat seama că, dacă mă calcă din greșeală pe un deget de la picior trebuie să le dau un șut în fund, dar tare de tot. Asta n-am învățat-o de la ei, aptitudinea asta mi-am dezvoltat-o eu singură în timp.
Când eram mică, toți îmi ziceau că am eu ceva acolo, special. Nu știam ce, dar nu-i puteam dezamăgi. M-am exploatat singură, până au venit ei și au exploatat ceea ce eu scosesem cu greu, din cauza timidității, la lumină! Urât din partea lor că au făcut asta, urât din partea mea că i-am lăsat, prostie din partea mea că uneori se mai întâmplă.
Ziceam de ceva-ul special. nu-i înțeleg. Trec, luni, uneori ani... și tot insistă. Hai, proștilor, nu v-ați dat seama că o dată pierdută șansa, s-a terminat?!
un cuvânt de încheiere? (cuvânt de încheiere autocenzurat)
11 Păreri:
=)) foarte tare frate
merci, frate :D
ufff..."mersi"...de palma care mi-ai acordat-o :(
un cuvânt de închidere?
”și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa!”
:D
Se pare că deja au început să se recunoască "prietenii" în postarea ta.
Am luat şi eu destule şuturi fiindcă m-am lăsat exploatată, dar şi de când am pus piciorul în prag... se cam miră unii!!!
O duminică frumoasă!
[cuvant de incheiere autocenzurat]= Mori, ma![da, tu cel care te simti cu musca pe caciula]...
@ Geanina Codita și Tudor - comentariile voastre se completează reciproc. :)
Conform onoarei ardelenesti, eu sunt deja mort, si nu prea mai am cum sa mai adaug vreo replica aici prin comentarii :))
toti punem piciorul in prag mai devreme sau mai tarziu (cel putin asa ar trebui)...important e sa il si trecem (pragul), si fara sa ne uitam inapoi, nu ajuta cu nimic ezitarea si speranta ca oamenii se vor schimba...si asta am realizat-o putin cam tarziu, dar nu prea tarziu incat sa se fi stricat totul
ahh...daca nu vedea Eva sarpele acela lung si gros, daca nu facea ea comparatie cu ala mic, bleg si moale pe care-l avea Adam...nu mai discutam noi probleme dinastea complexe...dragoste, tradare, draci, vraci, onoare, sacrificiu..."Ce mult te-am iubit Paraschivo...dar tu m-ai vandut la Obor...ti-ai luat si margele, ti-ai luat si inele...pe mine rinichii ma dor...Dar tot te iubesc Paraschivo...mi-e dor sa iti spun somn-usor...sa te-adorm in graba, sa te pun in roaba...apoi sa te-atarn de-un picior...Ce imi lipsesti Paraschivo...te-as bate de-1000 de ori...la noi in livada, stau parii gramada...asteapta sa fim amandoiii!!"...periculoase versuri nu? :)) e multi baietii bre...mai e si prosti ei care este...dar e multi, gasesti tu unu care sa fie primaru care este ;) Don't worry!
ahh...+ mult acolo la "ce mult imi lipsesti"...scuzele mele domne' e tarziu...
Trimiteți un comentariu