În chiloți

E prima vară pe care o petrec în întregime în București, este a doua vară în care locuim împreună și nu va fi ultima dată când o să fiu singură în apartamentul ăsta.

Aerul condiționat nu a fost pornit niciodată, îmi place căldura. Și-mi place să stau dezbrăcată. Hainele îmi acoperă corpul, îmi acoperă defectele, îmi acoperă perfecțiunea.

Am încuiat ușa și am aruncat hainele pe jos, una cate una. Întâi bluza care părea un corset, apoi fusta, sutienul care îmi strângea sânii ca într-o menghină (doar tu ai dreptul să faci asta), și am rămas cu perechea de chiloți asortată sutienului. Pentru mine nu contează că nu mă vede nimeni, eu trebuie să mă asortez, să fiu sexi și pe interior, pentru că nu se știe niciodată. Cu tine nu se știe niciodată.

Stau la birou, în chiloți, și scriu pe blog. Vasele stau în chiuvetă, hainele tale sunt aruncate pe canapea, patul este doar pe jumătate strâns. Iar legumele stau în frigider, gata să devină mâncarea ta preferată.

Îmi place rolul ăsta de femeie semi-independentă. La serviciu mă îmbrac așa cum am visat întotdeauna iar acasă te las pe tine să porți pantalonii.