luni, martie 25

Și eu am făcut asta

Aseară am realizat că, în ultima vreme, mă gândesc de prea multe ori că „asta am făcut și eu acum x timp!”
Multe, bune, rele, grozave, incredibile, incredibil de idioate, de durată, de scurtă durată, cu unul, cu doi, cu două.

  1. Am făcut parte dintr-o trupă de dans. Și îmi ieșea chiar bine. Spectacole, concursuri, premii, laude, aplauze, fluierături. Era incredibilă senzația aia, când coboram de pe scenă, și eram leșinată de oboseală, după o zi de repetiții, după ore întregi de pus la punct coregrafia. Eram eu și muzica (care nu era genul meu, dar cine ar dansa, de semi-performanță, pe rock?), eu și luminile, eu și accesoriile;
  2. M-am întâlnit cu străini. Cu doi, mai exact. După ce abia îi cunoscusem pe net, vorbisem ceva vreme. Unul mi-a frânt inima, celălalt a încercat să o sudeze la loc dar nu a reușit. A fost, în schimb, un partener genial de schimb de gânduri;
  3. Crâșming (activitate sportivă de performanță, săritul din bar în bar, de la un fel la altul de băutură și ajuns acasă a doua zi la prânz);
  4. Am mâncat cu ochii închiși, fără să miros, fără să cunosc. Și a fost senzațional;
  5. Am plecat la mare, singură. Și am petrecut noaptea pe plajă, cu un timișorean cu ochi... evident, albaștrii;
  6. În mașină, pe bancheta din spate. Pe scaunul șoferului, pe scaunul copilotului. Pe deal, în pădure. Pe plajă. În mare. În cabina de probă. Lângă o școală. Într-un bar. Pe masa din camera soră-mii. În minim 3 țări. Niciodată în patul de acasă - la ai mei. Și (aproape) lângă o gară, în pustiu;
  7. Plajă pe balcon, topless. Vecinu' de la 9 să fie sănătos. Și altele...