duminică, aprilie 15

Departe

Acum sunt mai departe ca oricand de ceea ce cunosc. Departe de diacritice, de obiceiurile de dimineata, de seara, de pranz si de Pasti, de sensul pe care il stiu eu, noi, muntenii, al cuvintelor.

Aici se folosesc cuvinte ciudate si aerul e curat. Oamenii, toti, zambesc si te saluta. La muzee nu trebuie sa platesti suplimentar ca sa primesti explicatii si nici nu ti se cere sa dovedsti intr-un fel ca intr-adevar esti student ca sa primeste reducere. Parcarile sunt fara plata si miroase a paine de casa.

Acum cateva zile am descoperit ca lumea nu este cum credeam eu, cum o vedeam eu. Lumea este mai frumoasa, are contur si culori aprinse. Nu mai vad la departare. Si am incredere doar in ce e langa mine. Am aflat ca ce e departe de mine, fizic, nu este ceea ce pare. Si astfel am realizat ca ce ochii nu vad, inima nu cere. Asa ca stati departe de mine! O sa port ochelari si o sa va vad mai bine, pe voi, cei care nu vreti sa va apropiati.

Departe in timp, scriam tot la tastatura asta, scriam dintr-un pat strain care ma acceptase asa cum eram.

0 Păreri:

Trimiteți un comentariu