miercuri, aprilie 7

Poveste urbană, episodul 300605

Cu ceva timp în urmă, erau o fată și un băiat. Se înțelegeau foarte bine. Într-o seară s-au întâlnit, mai planificat, mai spontan și după încheierea manifestărilor „culturale” au zis să plece fiecare la casa lui. Dar ea nu avea chef de așa ceva, încât la un moment dat a început să alerge pe o străduță. Și el, normal, după ea. Când s-au oprit, ea l-a luat de mână și a vrut să danseze vals cu el. Dar el nu știa să valseze (dar l-a învățat ea cam o lună mai târziu...). Două doamne ce treceau pe acolo au început să aplaude, ei au roșit și au fugit mai departe. Au ajuns într-un parc, vorbind vrute și nevrute. Au găsit un loc pe marginea lacului. Felinarele se reflectau în apa puțin adâncă, rațele se plimbau în voie, luna se vedea și ea.

El s-a sprijinit de un copac, ea s-a așezat în brațele lui. Și tonul vocii era din ce în ce mai scăzut, șopteau. Se apropiau din ce în ce mai mult... Și dintr-o dată se simți o căldură dogoritoare...

Nu au mai stat mult în parc pentru că RATB-ul funcționează până la 23, iar 123 fix când îl aștepți nu vine.


15 Păreri:

Stefan spunea...

eu as fi ales Piano Man...

Cristina Cioba spunea...

Bună, te-am adăugat în blogroll, aştept un comment de la tine dacă o să faci acelaşi lucru.
P.s Hristos a înviat! Te pup

cell61 spunea...

Hmmm...Așa mi s-a întâmplat și mie în parc, la jogging, numai că n-am reușit să o prind la început, alerga mult mai repede decât mine.
Iar apoi a chemat poliția, care m-a amendat pentru hărțuire.

Da, parcă nu e chiar aceeași poveste, dar ziceam că seamănă începutul :D

[just kidding ;)]

Biscuite spunea...

interesanta partea cu 123 :))

Virtualkid spunea...

eu sper sa fie vorba despre tanarul cu prajiturile.....

Alexandra spunea...

Ce poveste frumoasa :) Si melodia se potriveste atat de bine :) Va doresc sa mai asteptati multe, multe RATB-uri impreuna :):-*

TeoDora spunea...

365... multi inainte ;)

Anonim spunea...

@ ...Christine (si toti restul)
scrie mare și cu roșu sus de tot că nu facem schimb de link. Îmi pare rău.
Asta nu înseamnă că nu o să trec pe la tine să văd ce zici pe acolo.

Anonim spunea...

@cell61

o luasem de bună și mă speriasem un pic. Îmi propusesem să nu mai fac expediții prin 13 septembrie...

Anonim spunea...

VirtualKid

Pe tânărul cu prăjiturile l-am cunoscut de curând. Și s-a dovedit a fi foarte simpatic când tace (în momentul în care vorbește, are tendința să fie contra orice spune interlocutorul său, doar pentru a se da mare cu niște argumente auzite de la alții)

Acesta este un alt tânăr, unul care te face să pierzi nopțile ca o ceașcă de cafea roșie :)

Flavius spunea...

servus...
soarta povestilor romantice contemporane... ;) acum inteleg si rostul grevelor spontane de la RATB :)
toate cele bune!

Virtualkid spunea...

noi toti folosim argumentele altora.
doar le mai adaptam, atunci cand nu ne atinge lenea.

...se pare ca prajitura trebuia sa ramana neatinsa!

Rodica spunea...

Daca la un asa numar de episod se termina"ostilitatile culturale"cu dogoare,e numa'de bine!

Ciprian spunea...

:) Draguta povestea si ale naibii tramvaie. Oricum o plimbare nu ar fi fost rea.

Anonim spunea...

de 300605 de zile te-ai apucat de scris mai vesel, am bagat de seama.

Trimiteți un comentariu